- gloábã
- s. f., g.-d. art. gloábei; pl. gloábe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
gloábã
Look at other dictionaries:
gloabă — GLOÁBĂ, gloabe, s.f. 1. Cal slab, prăpădit (şi bătrân); mârţoagă. 2. Amendă care se aplica cuiva ca urmare a săvârşirii unor delicte sau crime. ♦ Taxă care se plătea în trecut în scopul interzicerii redeschiderii unui proces. – Din sl. globa.… … Dicționar Român
rablă — RÁBLĂ, rable, s.f. (fam. şi depr (depreciativ).) 1. Lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură. 2. Animal bătrân şi slab; gloabă. 3. Om îmbătrânit şi sleit de puteri, ramolit. – cf. bg. h r ă b l a ceva care este spart, rupt, care are… … Dicționar Român
dârloagă — DÂRLOÁGĂ, dârloage, s.f. Cal slab, prăpădit şi bătran; mârţoagă, gloabă, dârdală. ♢ expr. A fi (sau se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală.… … Dicționar Român
ghipcan — GHIPCÁN, ghipcani, s.m. (reg.) Mârţoagă, gloabă. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIPCÁN s. v. gloabă, mârţoagă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ghipcán s. m., pl. ghipcáni … Dicționar Român
globi — GLOBÍ, globesc, vb. IV. tranz. 1. A aplica cuiva o gloabă (2). 2. (înv. şi reg.) A prăda, a jefui. – Din gloabă. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GLOBÍ vb. v. amenda, jefui, penaliza, prăda. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
mârţoagă — MÂRŢOÁGĂ, mârţoage, s.f. Cal slab, rău îngrijit; gloabă. – cf. m ă r ţ â n ă . Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX 98 Mârţoagă ≠ bidiviu Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime MÂRŢOÁGĂ s. (zool.) gloabă, (pop.) dârloagă,… … Dicționar Român
mărţână — MĂRŢẤNĂ, mărţâne, s.f. (pop.) Iapă slabă, bătrână; mârţoagă, gloabă. ♦ (reg.) Epitet injurios dat unei femei de moravuri uşoare. – Din bg. mărcina. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MĂRŢÂNĂ s. v. cabalină, cal, gloabă, iapă, mârţoagă … Dicționar Român
talan — TALÁN, talani, s.m. (pop.) 1. (med.) Dalac. 2. Termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab; gloabă. – Din tc. talan. Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX 98 TALÁN s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă. Trimis de siveco, 13 … Dicționar Român
dârdală — DÂRDÁLĂ, dârdale, s.f. (reg.) 1. Om flecar; p. ext. om de nimic. 2. Mârţoagă, gloabă, dârloagă. ♢ expr. (fam.) A ajunge slugă la dârdală = a ajunge slugă la dârloagă, v. dârloagă. – Dârd[âi] + suf. ală. Trimis de hai, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
dăbălăza — DĂBĂLĂZÁ, dăbălăzez, vb. I. (reg.) 1. tranz. (Despre animale) A şi lăsa să atârne în jos capul, gura sau urechile; a pleoşti. 2. refl. (Despre oameni) A slăbi, a se moleşi. – Probabil din dăbălăzat. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
